Linkuri de vizitat
-
Cel mai apreciat browser de internet are un logo tridimensional,
mai special.
Articole din istorie şi geografie -
http://istori...
Acum 16 ani
marți, 9 decembrie 2008
vineri, 21 noiembrie 2008
joi, 13 noiembrie 2008
incalzire inainte de un antrenament de parkour...
Written by Roby-pk on 13/11/2008
E important sa ne incalzim corect si sa avem grija cu corpul nostru, sunt sigur ca toti stiti asta. Asa ca am facut un plan de incalzire dinamica, pe care oamenii sa-l foloseasca inainte de antrenamentul de parkour.
Fiecare sesiune de incalzire este compusa din trei etape:
Etapa 1 Cresterea pulsului(pulse raiser).
Etapa 2 Stretchingul dinamic.
Etapa 3 Cateva exercitii.
Stretchingul dinamic VS Stretchingul static petru incalzire?
"Sa faci stretching static la incalzirea petru un antrenament cu exercitii dinamice este contraproductiv si cu siguranta nu previne accidentele"
Nu exista argument stiintific care sa demonstreze ca stretchingul static inaintea exercitiilor indeparteaza riscul accidentelor.
Stretchingul static poate dauna celulelor musculare.
Stretchingul static creste toleranta la durere.
Pentru a-l cita de Dr Shirer " Nu este corect sa cresti cuiva toleranta la durere cu posibilitatea de a-l afecta la nivel citoscheletic, si dupaia sa-i antrenezi muschiul avariat si anesteziat"
"Stretchingul static si relaxat scade forta prin activarea musculara defectuasa petru o durata de 5 minute dupa stretching si prin scaderea fortei contractile pentru o durata de o ora."
"Forta musculara maxima e scazuta cateva minute dupa stretchingul static intens, iar forta maxima in flexarea genunchiului este scazuta cu aproximativ 7.3% si forta de extensie cu 8.1% chiar daca au trecut 25 de minute de la stretching si de la testele de forta"
Cateva lucruri despre stretchingul dinamic
A nu fi confundat cu stretchingul balistic, stretchingul dinamic e o miscare CONTROLATA a membrelor cu cresterea treptata a intinderii si a vitezei in timpul repetarilor, NU va grabiti si nu face miscari necontrolate, O SA VA ACCIDENTATI. Luati-o treptat si usor.
O SCURTA INCALZIRE
Gandind realistic, accept faptul ca nu toata lumea are timp de 20-25 de minute de incalzire, si ca o persoana care nu face un antrenament intens si complicat nu are nevoie de mai mult de 10 minute de incalzire.
Etapa 1: Cresterea pulsului:
2-3 minute de jogging
Etapa 2: Stretching dinamic:
10 Rotiri de brate(in fata si in spate)
10 Leganari de brate
10 Rotiri de bazin(in ambele directii)
10 Genoflexiuni adanci
10 Ridicari pe varfuri si pe calcai
Faceti asta de doua ori
Etapa 3: Exercitii:
10 Burpees
INCALZIRE PRELUNGITA
Pentru zilele cu antrenament lung si intens recomand incalzirea prelungita. Ea dureaza cam 20 de minute, cuprinde mai multe exercitii de stretching dinamic, mai multe repetari, si diverse exercitii la etapa 3.
Etapa 1: Cresterea pulsului:
4-5 minute de jogging
Etapa 2: Stretching dinamic:
15 Rotiri de brate(inainte si inapoi)
15 Leganarii de brate
30 Rotiri de torace
15 Flexii/Extensii de incheieturi
15 Rotiri de bazin(in ambele directii)
15 Pendulari de picioare
15 Genoflexiuni adanci
15 Ridicari pe varfuri si pe calcai
Faceti asta de doua ori
Etapa 3: Exercitii:
10 Fandari
10 Flotari
10 Sarituri verticale(la incaput sarituri mici, dupa care cresteti inaltimea)
Faceti asta de 3 ori, cu un minut de pauza intre serii, cresteti viteza executie cu fiecare set.
10 Burpees
E important sa ne incalzim corect si sa avem grija cu corpul nostru, sunt sigur ca toti stiti asta. Asa ca am facut un plan de incalzire dinamica, pe care oamenii sa-l foloseasca inainte de antrenamentul de parkour.
Fiecare sesiune de incalzire este compusa din trei etape:
Etapa 1 Cresterea pulsului(pulse raiser).
Etapa 2 Stretchingul dinamic.
Etapa 3 Cateva exercitii.
Stretchingul dinamic VS Stretchingul static petru incalzire?
"Sa faci stretching static la incalzirea petru un antrenament cu exercitii dinamice este contraproductiv si cu siguranta nu previne accidentele"
Nu exista argument stiintific care sa demonstreze ca stretchingul static inaintea exercitiilor indeparteaza riscul accidentelor.
Stretchingul static poate dauna celulelor musculare.
Stretchingul static creste toleranta la durere.
Pentru a-l cita de Dr Shirer " Nu este corect sa cresti cuiva toleranta la durere cu posibilitatea de a-l afecta la nivel citoscheletic, si dupaia sa-i antrenezi muschiul avariat si anesteziat"
"Stretchingul static si relaxat scade forta prin activarea musculara defectuasa petru o durata de 5 minute dupa stretching si prin scaderea fortei contractile pentru o durata de o ora."
"Forta musculara maxima e scazuta cateva minute dupa stretchingul static intens, iar forta maxima in flexarea genunchiului este scazuta cu aproximativ 7.3% si forta de extensie cu 8.1% chiar daca au trecut 25 de minute de la stretching si de la testele de forta"
Cateva lucruri despre stretchingul dinamic
A nu fi confundat cu stretchingul balistic, stretchingul dinamic e o miscare CONTROLATA a membrelor cu cresterea treptata a intinderii si a vitezei in timpul repetarilor, NU va grabiti si nu face miscari necontrolate, O SA VA ACCIDENTATI. Luati-o treptat si usor.
O SCURTA INCALZIRE
Gandind realistic, accept faptul ca nu toata lumea are timp de 20-25 de minute de incalzire, si ca o persoana care nu face un antrenament intens si complicat nu are nevoie de mai mult de 10 minute de incalzire.
Etapa 1: Cresterea pulsului:
2-3 minute de jogging
Etapa 2: Stretching dinamic:
10 Rotiri de brate(in fata si in spate)
10 Leganari de brate
10 Rotiri de bazin(in ambele directii)
10 Genoflexiuni adanci
10 Ridicari pe varfuri si pe calcai
Faceti asta de doua ori
Etapa 3: Exercitii:
10 Burpees
INCALZIRE PRELUNGITA
Pentru zilele cu antrenament lung si intens recomand incalzirea prelungita. Ea dureaza cam 20 de minute, cuprinde mai multe exercitii de stretching dinamic, mai multe repetari, si diverse exercitii la etapa 3.
Etapa 1: Cresterea pulsului:
4-5 minute de jogging
Etapa 2: Stretching dinamic:
15 Rotiri de brate(inainte si inapoi)
15 Leganarii de brate
30 Rotiri de torace
15 Flexii/Extensii de incheieturi
15 Rotiri de bazin(in ambele directii)
15 Pendulari de picioare
15 Genoflexiuni adanci
15 Ridicari pe varfuri si pe calcai
Faceti asta de doua ori
Etapa 3: Exercitii:
10 Fandari
10 Flotari
10 Sarituri verticale(la incaput sarituri mici, dupa care cresteti inaltimea)
Faceti asta de 3 ori, cu un minut de pauza intre serii, cresteti viteza executie cu fiecare set.
10 Burpees
miercuri, 12 noiembrie 2008
[terminologie]
Cuvantul “parkour” vine din cuvantul francez (pronuntat identic) “parcours”, acesta insemnand ‘curs’. David Belle s-a inspirat de la soldatii francezi si al lor “parcors du combattant” (drumul cu obstacole din cadrul antrenamentului militar).
Termenul “traceur” este un substantiv derivat din verbul “tracer”. Tracer se refera in mod obisnuit la a trasa, a desena, dar se poate traduce si ca “a urmari o ruta”.
[istorie]
In documentarul Jump London, Sebastien Foucan spune “Free Running-ul a existat intotdeauna, doar ca nimeni nu-i daduse inca un nume, nimeni nu l-a conturat.” Interesanta a fost comparatia cu omul preistoric facuta de Foucan : “pentru a vana si a urmari, ei mai mult ca sigur practicau inconstient o forma de free run.”
Inspiratia pentru Parkour a venit din multe surse, cea principala fiind metoda de antrenament introdusa de George Hébert in armata. Soldatii francezi din Vietnam au fost inspirati de munca lui Hébert si au creat Parkour. David Belle a fost introdus atat artei, cat si metodei lui Hébert de catre tatal sau, Raymond Belle, un soldat francez si un practicant a celor doua discipline. Tanarul Belle a participat la activitati ca arte martiale si gimnastica si a cautat sa aplice capacitatile sale atletice in viata sa de zi cu zi.
Dupa ce s-a mutat in Lisses, Belle si-a continuat drumul impreuna cu altii. “Atunci am inceput sa ne dezvoltam[…] si tot orasul era acolo pentru noi. Tot ce trebuie e sa te uiti, sa gandesti; ca niste copii.” Aceasta este, dupa cum o descrie el, “viziunea Parkour-ului”.
Conform spuselor lui, “sariturile mari” au inceput la varsta de cincisprezece ani. Dupa ani si ani, practicantii si-au imbunatatit considerabil performantele si miscarile lor au crescut in magnitudine; salturile de pe un acoperis pe altul si alte sarituri de la inaltimi ametitoare au devenit obisnuite in a fi mediatizate, deseori lasand lumea cu o perceptie alterata asupra naturii Parkour-ului. De fapt, deplasarea pe sol este mult mai comuna decat orice deplasare ce include acoperisuri.
[miscari specifice]
Exista mai putine miscari predefinite in Parkour decat in gimnastica si sporturi extreme; aceasta arta nu este definita printr-o lista de “scheme”. Fiecare obstacol pe care un traceur trebuie sa-l infrunte prezinta o provocare unica pentru acesta si trebuie depasit corespunzator - in functie de conditia fizica a traceurului, de unghiul acestuia cu obstacolul si de forma ori natura obstacolului etc. Parkour incearca sa antreneze corpul si mintea pentru a fi capabile sa reactioneze la obstacole prin cea mai potrivita modalitate de a-l depasi; de multe ori, aceasta modalitate nu poate sau nu trebuie clasificata si numita.
Cu toate acestea, exista o serie de tehnici de baza care sunt recomandate incepatorilor datorita versatilitatii si eficientei lor. Cel mai important este ca tehnicile de sarit si aterizat sa nu fie defectuoase. Rostogolirea, folosita pentru a limita impactul cu solul si pentru a transforma sensul inertiei, este deseori subliniata ca fiind cea mai importanta tehnica ce trebuie invatata. Multi traceuri ajung sa aiba probleme cu incheieturile datorita atat unui numar ridicat de aterizari de la o inaltime mare cat si unei tehnici incorecte de rostogolire.
Cuvantul “parkour” vine din cuvantul francez (pronuntat identic) “parcours”, acesta insemnand ‘curs’. David Belle s-a inspirat de la soldatii francezi si al lor “parcors du combattant” (drumul cu obstacole din cadrul antrenamentului militar).
Termenul “traceur” este un substantiv derivat din verbul “tracer”. Tracer se refera in mod obisnuit la a trasa, a desena, dar se poate traduce si ca “a urmari o ruta”.
[istorie]
In documentarul Jump London, Sebastien Foucan spune “Free Running-ul a existat intotdeauna, doar ca nimeni nu-i daduse inca un nume, nimeni nu l-a conturat.” Interesanta a fost comparatia cu omul preistoric facuta de Foucan : “pentru a vana si a urmari, ei mai mult ca sigur practicau inconstient o forma de free run.”
Inspiratia pentru Parkour a venit din multe surse, cea principala fiind metoda de antrenament introdusa de George Hébert in armata. Soldatii francezi din Vietnam au fost inspirati de munca lui Hébert si au creat Parkour. David Belle a fost introdus atat artei, cat si metodei lui Hébert de catre tatal sau, Raymond Belle, un soldat francez si un practicant a celor doua discipline. Tanarul Belle a participat la activitati ca arte martiale si gimnastica si a cautat sa aplice capacitatile sale atletice in viata sa de zi cu zi.
Dupa ce s-a mutat in Lisses, Belle si-a continuat drumul impreuna cu altii. “Atunci am inceput sa ne dezvoltam[…] si tot orasul era acolo pentru noi. Tot ce trebuie e sa te uiti, sa gandesti; ca niste copii.” Aceasta este, dupa cum o descrie el, “viziunea Parkour-ului”.
Conform spuselor lui, “sariturile mari” au inceput la varsta de cincisprezece ani. Dupa ani si ani, practicantii si-au imbunatatit considerabil performantele si miscarile lor au crescut in magnitudine; salturile de pe un acoperis pe altul si alte sarituri de la inaltimi ametitoare au devenit obisnuite in a fi mediatizate, deseori lasand lumea cu o perceptie alterata asupra naturii Parkour-ului. De fapt, deplasarea pe sol este mult mai comuna decat orice deplasare ce include acoperisuri.
[miscari specifice]
Exista mai putine miscari predefinite in Parkour decat in gimnastica si sporturi extreme; aceasta arta nu este definita printr-o lista de “scheme”. Fiecare obstacol pe care un traceur trebuie sa-l infrunte prezinta o provocare unica pentru acesta si trebuie depasit corespunzator - in functie de conditia fizica a traceurului, de unghiul acestuia cu obstacolul si de forma ori natura obstacolului etc. Parkour incearca sa antreneze corpul si mintea pentru a fi capabile sa reactioneze la obstacole prin cea mai potrivita modalitate de a-l depasi; de multe ori, aceasta modalitate nu poate sau nu trebuie clasificata si numita.
Cu toate acestea, exista o serie de tehnici de baza care sunt recomandate incepatorilor datorita versatilitatii si eficientei lor. Cel mai important este ca tehnicile de sarit si aterizat sa nu fie defectuoase. Rostogolirea, folosita pentru a limita impactul cu solul si pentru a transforma sensul inertiei, este deseori subliniata ca fiind cea mai importanta tehnica ce trebuie invatata. Multi traceuri ajung sa aiba probleme cu incheieturile datorita atat unui numar ridicat de aterizari de la o inaltime mare cat si unei tehnici incorecte de rostogolire.
Despre Parkour
Parkour este inspirat de miscarea umana, concentrandu-se pe o varianta continua si eficienta a acesteia, peste, sub, prin sau in jurul obstacolelor (atat facute de om cat si naturale) din mediul inconjurator. Aceasta poate presupune fugit, sarit, catarat si alte tehnici, mai complexe. Scopul Parkour este sa adapteze miscarea omului la orice obstacol din calea sa.
Conform spuselor fondatorului David Belle, spiritul Parkour-ului este ghidat in parte de notiunile de scapat si ajuns, adica de a folosi agilitatea fizica si o gandire dinamica pentru a scapa din situatii dificile sau pentru a ajunge in orice loc.
“Free Running”, o arta foarte asemanatoare dar care se bazeaza pe estetica, se ocupa cu fluiditatea si gratia miscarii. De exemplu, Sebastien Foucan, un free runner ce s-a antrenat cu David Belle la inceputurile artei, vorbeste despre a fi “fluid ca apa”, o analogie folosita deseori pentru a exprima trecerea lina a barierelor prin folosirea tehnicilor Parkour. Deasemeni, traceur-ul veteran Jerome Ben Aoues explica in documentarul Jump London ca :
Cel mai important element este armonia dintre tine si obstacol; miscarea trebuie sa fie eleganta … Daca reusesti sa treci peste un gard cu gratie - asta e frumos, fata de a spune <>.
Conform spuselor fondatorului David Belle, spiritul Parkour-ului este ghidat in parte de notiunile de scapat si ajuns, adica de a folosi agilitatea fizica si o gandire dinamica pentru a scapa din situatii dificile sau pentru a ajunge in orice loc.
“Free Running”, o arta foarte asemanatoare dar care se bazeaza pe estetica, se ocupa cu fluiditatea si gratia miscarii. De exemplu, Sebastien Foucan, un free runner ce s-a antrenat cu David Belle la inceputurile artei, vorbeste despre a fi “fluid ca apa”, o analogie folosita deseori pentru a exprima trecerea lina a barierelor prin folosirea tehnicilor Parkour. Deasemeni, traceur-ul veteran Jerome Ben Aoues explica in documentarul Jump London ca :
Cel mai important element este armonia dintre tine si obstacol; miscarea trebuie sa fie eleganta … Daca reusesti sa treci peste un gard cu gratie - asta e frumos, fata de a spune <
Abonați-vă la:
Postări (Atom)